"If there would be something useful for my country, but that is harmful for Europe,

or if there would be something useful for Europe, but that is harmful to humanity,

then I would consider that as a crime."

 

Charles-Louis de Montesquieu (1689 - 1755)

Nr. 0 – Klinkers & Tombeur, August 2012

Klinkers și Tombeur explică de ce consideră necesară apariția/existența unei discuții despre avantajele unei Europe federaliste. În mare, ei reliefează deficiențe ale actualului sistem interguvernamental al Uniunii Europene. Aceștia explică de ce au creat discuția lor pe această temă sub forma Articolelor Federaliste Americane, o colecție unică de scrieri ce datează din anii 1787-1788, cu privire la Constituția Federală. Susținători ai federalismului sau nu, sunt invitați să urmarească aceste lucrări federaliste europene și să răspundă la ele.

Nr. 1 – Klinkers, August 2012

Dialogul începe aici. Klinkers debutează cu 3 lucrări. În Articolul # 1 el evidențiază de ce consideră el că actualul sistem interguvernamental este inferior unui sistem federal. În actuala Uniune Europeană interesele naționale ale statelor membre predomină. În opinia lui, continuarea în această formulă va duce la dezintegrarea Uniunii Europene. Numai o organizație federală poate ține Europa unită. El ii solicită lui Tombeur să comenteze, să îmbunătățească sau să confirme afirmațiile lui în lucrările ulterioare. Klinkers face legătura în mod constant între referințele istorice ale gândirii și formele federale de organizare.

Nr. 2 – Klinkers, August 2012

Acest articol analizează esența unei organizații federale. Klinkers descrie esența acesteia pe baza a ceea ce a învățat de-a lungul anilor de la Tombeur. El ridică o serie de întrebări cu scopul de a expune gândurile sale despre federalism, îmbunătățite sau completate de Tombeur.

Nr. 3 – Klinkers, August 2012

În Lucrarea Nr. 3 Klinkers citează un pasaj din Lucrările Federaliste Americane, un text care indică în mod clar cât de personal au luat autorii faimoaselor lucrări propunerea unei Constituții Federale în 1787-1788, adresându-se cetățenilor Americii pentru a îi convinge în legătură cu utilitatea și nevoia de a opta pentru o formă de organizare federală. Acesta este un semnal către Tombeur să își organizeze gândurile și ideile despre o Europă Federală, nu ca o tehnică de consilieri de organizare, ci, în primul rând din dorința de a oferi oamenilor ceea ce merită.

Nr. 4 – Tombeur, August 2012

Tombeur răspunde cu 2 Lucrări: 4 și 5. În nr. 4 el susține efectele dăunătoare ale sistemului interguvernamental de operare actual. Mai detaliat decât Klinkers el explică de ce sistemul interguvernamental, bun pentru a evidenția Comunitatea Europeană în anii ’50, nu mai este funcțional în Europa. El închide Lucrarea cu semne de speranță că politicienii europeni, începând cu anul 2012 folosesc cuvinte ce par să tindă în direcția unui sistem federal pentru Europa.

Nr. 5 – Tombeur, August 2012

În lucrarea Nr. 5 Tombeur descrie în detaliu caracteristicile esențiale ale unei Federații. Apoi, el evidențiază tipurile de Federație care există, astfel, eliminând un număr mare de concepții greșite despre originea, forma și funcționarea unei Federații. Această lucrare servește ca un declanșator pentru schimbarea la 180˚ a gândirii despre organizațiile federale. Scopul ei este să deschidă ochii cetățenilor – îndrumați greșit de euro-scepticism sau chiar de politicienii care se împotrivesc zonei euro – cu privire la puterea reală, securitatea, progresul și suveranitatea pe care o Federație le are de oferit.

Nr. 6 – Klinkers, August 2012

Declarațiile ferme ale lui Tombeur în Articolul Nr. 5 oferă lui Klinkers motive să cerceteze mai adânc în esența conceptului de "federație". În mai mult de patru paragrafe acesta îi pune întrebări lui Tombeur. În primul paragraf el investighează, dacă Lucrările nr. 4 și 5 exprimă opiniile personale ale lui Tombeur sau dacă acestea sunt generalități acceptate de experții din acest domeniu. În al doilea paragraf Klinkers întreabă cât de departe putem urmări această gândire în termenii unei organizații federale. Este un fenomen relativ nou sau originile sale au fost găsite cu secole în urmă? Al treilea paragraf pune accentul pe un subiect care ar trebui să fie discutat mai târziu, și anume poziția Regatului Unit într-o Europă federală: ar fi Marea Britanie, la fel cum este cazul în sistemul interguvernamental actual, un element separat în cadrul unei Federației Europene? În al patrulea paragraf el se confruntă cu întrebarea de unde va apărea forța morice în scopul transformării interguvernamentalismului disfuncțional al Uniunii Europene într-un sistem federal.

Nr. 7 – Tombeur, August 2012

Tombeur raspunde în detaliu la 3 intrebari adresate de Klinkers în Articolul nr. 6, paragraful A. În primul rând, descrierea despre esența unei Federații este parerea personală a lui Tombeur sau este doctrina predominantă? În al doilea rând, pe ce bază ar putea fi argumentat în mod convingator ca o organizație federală ar fi cea mai bună formă de cooperare administrativă pentru Uniunea Europeană? În al treilea rând, de ce preferă Tombeur termenul de 'organizatie federală' și nu pe cel de 'guvern federal'?

Nr. 8 – Tombeur, August 2012

Tombeur răspunde la întrebările înaintate de Klinkers în Articolul nr. 6, Paragrafele B și C. Putem spune, fără nicio îndoială că Althusius a fost părintele fondator al federalismului sau el a combinat acest concept cu ideile confederale? Mai mult decât atât, există întrebarea legata de motivul pentru care Statul Texas a părăsit Federația – împreună cu câteva alte state din sud – fapt ce a determinat Războiul Civil din 1861. Au întocmit oare aceste state un act constitutiv care să le permită să părăsească Federația oricând doresc? Răspunsul la această întrebare poate fi important pentru poziția pe care Marea Britanie o poate pretinde într-o Federație Europeană.

Nr. 9 – Tombeur, September 2012

Într-un sfârșit, Tombeur reacționează cu privire la observațiile lui Klinkers din Articolul nr. 6, paragraful D: care ar putea sau ar trebui să fie sursa creării unei Europe Federale? La momentul încheierii Constituției lor federale, în 1789, americanii au avut o singură sursă atotcuprinzătoare, de la care au atras energia și vigoarea lor intelectuală: libertatea. Acest lucru nu se aplică Europei. Noi suntem liberi de o perioadă lungă de timp. Dar nu este oare o altă sursă care să ne dea puterea să trecem la o Federație? După analizarea cu atenție a 3 posibile surse de energie, Tombeur concluzionează că nici obiectivul inițial al integrării economice, nici efortul pentru statul de drept în toată Europa, ci noile provocări și amenințări globale – de asemenea, în domendiul relațiilor comerciale – ar trebui să fie noua forță determinantă a trecerii spre federalizare a Europei. Provocările globale cu care Europa se confruntă singură.

Nr. 10 – Klinkers, September 2012

Articolul nr. 10 rezumă ceea ce Klinkers și Tombeur au încercat să clarifice în articolele anterioare. Klinkers repetă pe scurt ce este o Federație și de ce această formă de guvernământ este superioară actualului sistem interguvernamental european. Acest lucru ar trebui să lămurească multele neînțelegeri – unele dintre ele create intenționat de scepticii europeni – cu privire la adevărata natură a unei organizări federale. Având în vedere acest lucru nu mai este necesar să insistăm pe diferențele dintre confederalism și federalism. Klinkers anunță o noua gamă de Articole, care adresează în întregime întrebări precum: cum ar fi posibil să construim o Federație Europeană în situația actuală? Și cum ar trebui să arate o Federație, atât din punct de vedere constituțional cât și instituțional?

Nr. 11 – Klinkers, September 2012

Înainte de a merge mai departe cu elementele de bază ale federalizării, Klinkers consideră înțelept să stabilească de ce multele încercări de a transforma Uniunea Europeană într-o Federație au eșuat până acum. El duce cititorul în domeniul multidisciplinar al științei administrației publice cu scopul de a ilumina – pe baza conceptelor provenite din cibernetică și teoria sistemului – erorile sistemice ale unui sistem interguvernamental, care au determinat ca acest sistem să fie deja în moarte clinică. El explică, de asemenea, de ce orice încercare de a crea un concept federal care își are originile în sistemul interguvernamental este, de asemenea, obligat să eșueze.

Nr. 12 – Klinkers, September 2012

O Federație Europeană nu va putea fi constituită niciodată dacă se va face aceeași eroare sistemică din planul Schuman din mai 1950: cedarea dreptului de luare a deciziilor statelor. Acest lucru va duce, în mod inevitabil la concluzia că o Federație nu va putea niciodată să reiasă din sistemul interguvernamental și că ar trebui să fie constituită complet separat de acest sistem. Mai mult decât atât, modul de abordare și ambiția acestei Federații ar trebui să se asemene cu felul în care părinții fondatori au creat constituția federală SUA, la fel ca și fondatorii Benelux din 1944. Cateva aspecte din Planul Schuman sunt importante și ele.

Nr. 13 – Jadoul, October 2012

În conformitate cu intenția noastră de a prezenta exemple de succes ale cooperării politice în trecut, autorul invitat Fernand Jadoul descrie felul în care în timpul celui de-al doilea Război Mondial (câțiva ani înainte de planul Schuman), Benelux a fost înființată, care au fost motivele sale comune și modul în care această organizație a folosit drept model pentru crearea unei alianțe europene mai mari numită azi Uniunea Europeană. Deși UE a prins obiectivele inițiale ale Benelux, noul Tratat Benelux din 2012 susține cu fermitate o consolidare continuă a cooperării europene. Nici constituțiile naționale, nici tratatele europene (inclusiv tratatul de la Lisabona) nu reprezintă un obstacol în calea federalizării Benelux.

Nr. 14 – Klinkers, October 2012

Cu Articolul nr. 14 autorii incep discuția despre chestiunile constituționale și instituționale care ar trebui adresate inainte de a compune un sistem european federal. Plecând de la punctul de plecare că crearea și construcția Constituției Americane este cea mai buna practică pentru o Constituție Europeană, Klinkers descrie mai întâi structura și conținutul anterioarei. În mod surprinzător Constituția Americană este un document foarte compact: aceasta cuprinde doar 7 articole și se concentrează în principal pe politica triasică. Cunoscând faptul că guvernul confederal nu putea garanta suficientă unitate și că într-o organizație federală stabilirea unei puteri mai sus de statele individuale poate pune în pericol libertatea nou câștigată, în 1787 americanii s-au concentrat pe o demarcație exactă a puterilor legislative, executive și judiciare, astfel încât să prevină ca o putere sa o conducă pe cealaltă. Klinkerrs menționează că cele 7 articole ale Constituției Americane au fost completate cu 27 amendamente. Cu toate acestea, în general această constituție compactă este de departe preferabilă la 55 plus 358 articole ale (2 tratate componente ale) Tratatului de la Lisabona. Acele 7 articole conțin nucleul a ceea ce oamenii doresc să fie garantat și asigurat, constituțional și instituțional; nu este nevoie de mai mult.

Nr. 15 – Tombeur, October 2012

Tombeur confirmă că Constituția ar trebui să constituie baza pentru proiectarea constituțională și instituțională a unei Constituții Europene. El anunță că va adăuga la valoarea lui – într-un Articol ulterior – valoarea sistemului constituțional european. În acest Articol, nr. 15, el va elabora cu privire la alegerea de a aplica Constituția Americană ca cea mai bună practică datorită asemănărilor demografice și sociale între America și Europa. El combate oamenii care obiectează la utilizarea acestei cele mai bune practici pentru Europa din cauza incompatibilității, subliniind multele similarități între ambele continente. Acest articol este crucial pentru designul Constituției Europene federale. Pas cu pas, Tombeur explică condițiile care trebuie îndeplinite pentru ca o astfel de constituție să poată fi realizată: realizarea construirii de blocuri pentru ordinea constituțională și instituțională a Constituției . El pune întrebarea lui Klinkers dacă Convenția de la Philadelphia (1787) ar putea fi folositoare pentru ideile lui Guy Verhofstadt și Daniel Cohn-Bendit, de a planifica o Convenție în urma alegerilor europene din 2014 - o Convenție cu scopul de a stabili o Europă Federală. Mai mult, el îl întreabă pe Klinkers dacă o Europă Federală ar trebui să aibă un sisteme prezidențial sau nu.

Nr. 16 – Klinkers, October 2012

În Articolul  nr. 16 Klinkers detaliază ce s-a întâmplat la Convenția de la Philadelphia. El descrie procesul laborios creării unei ezentat un argument coerent în ceea ce privește aspectul constituțional au existat adversConstituții: 2 pași înainte, 1 pas înapoi. Atunci când părinții fondatori ai Constituției Americane au prari care ar putea susține punctul de vedere confederal. Cu toate acestea, după 6 luni de dezbateri, majoritatea delegaților au optat pentru proiectul federal. Pentru a răspunde întrebărilor lui Tombeur dintr-un articol anterior privind ideea lui Verhofstadt și Cohn- Bendit de a organiza o astfel de convenție federală după 2014 după alegerile UE, Klinkers afirmă că aceasta trebuie să fie considerate o greșeală strategică: o astfel de convenție nu ar trebui să aibă loc după de alegerile UE, ci mai degrabă în 2013. În opinia sa, scopul principal al acestor alegeri ar trebui să fie posibilitatea de a vota în favoarea sau împotriva federalizării.

Nr. 17 – Klinkers, October 2012

În Articolul Nr. 17 Klinkers spune – fără rețineri – ‘da’ ca răspuns la întrebarea lui Tombeur dacă o Europă Federală ar trebui să aibă un președinte ales. El claritică poziția lui prin a face referire la rezistența sistemului american de echilibru și prin sublinierea eșecurilor democrației parlamentare în multe țări europene. Formal, aceste parlamente pot avea ultimul cuvânt, dar în practică, ramura legislativă a fiecărei democrații parlamentare este redusă la tăcere de ramura executivă. Potrivit lui Klinkers, democrația reprezentativă ar putea funcționa cel mai bine prin acordarea unui mandat democratic Parlamentului, precum și Președintelui. După gândurile lui Frank Ankersmit – cu Klinkers membru al Convenției Naționale olandeze în 2006, consiliind deficiențele (printre altele) ale Constituției în Olanda – el detaliază pe baza pericolelor democrației reprezentative.

Nr. 18 – Tombeur, November 2012

Articolul nr. 18 detaliază eșecurile unor sisteme federale. Tombeur descrie ascensiunea Statelor Unite ale Indoneziei, care a fost rapid urmată de căderea lor. Încercările de a crea federații în Africa și Europa de Est au avut aceeași soartă. Tombeur explică cauzele acestor eșecuri pentru a putea deveni lecții în cazul creării Europei noastre Federale.

Nr. 19 – Tombeur, December 2012

În articolul nr. 19 Tombeur face o analiză detaliată a deficiențelor Federației Belgiene. El explică ce aspecte ale construcției unei Federații diferă de caracteristicile clasice federale. Mai mult decât atât, el arată că unele aspecte ale Constituției Belgiene ar trebui schimbate și că Articolul 35 ar trebui să acționeze pentru a o transforma într-o Federație clasică. Acest caz ne arată ce avem nevoie înainte de a construi o Constituție Federală Europeană. 

Nr. 20 – Tombeur, January 2013

Articolul nr. 20 conține o analiză a sistemului elvețian federal. Crearea statului elvețian a început ca o asociație de guverne vag conectate, evoluând într-o Confederație pe bază de tratat, pentru a deveni apoi o Federație în 1848, bazată pe o Constituție. Caracteristic acestui sistem federal este faptul că Statele Membre – așa numitele cantoane – joacă un rol important în procesul de luare a deciziilor federale și în implementarea acestor decizii. Pe lângă asta, cantoanele și cetățenii ca un întreg determină politica federală prin instrumentele unei democrații directe: prin referendumuri și inițiativele oamenilor ei influențează procesul de luare a deciziilor al puterilor federale, inclusiv introducerea amendamentelor în Constituția Federală – toate prin vot majoritar. Tombeur prezintă cu grijă ce aspecte ale acestei Federații sunt folositoare în interiorul clădirii constituționale și instituționale pe care Klinkers și Tombeur o compun penru Federația Europeană în articolele următoare.

Nr. 21 – Klinkers & Tombeur, February 2013

În Articolele 1-20 am explicat a) de ce sistemul interguvernamental distruge obiectivul cooperării pentru interesele europene; b) de ce un sistem federal ar fi preferabil pentru Europa; c) că Europa ar trebui, deci, să treacă la federalism; d) că federalizarea printr-o ajustare a tratatelor UE actuale a eșuat întotdeauna și că nu va reuși niciodată; e) că federaliștii europeni ar trebui să elaboreze o constituție ei înșiși, așa cum s-a întâmplat la sfârșitul secolului XVIII în America; și f) ce condiții constituționale și instituționale trebuie îndeplinite cu scopul de a preveni eșecul federalizării din cauza erorilor de construcție constituționale. În Articolele următoare 21-24vom prezenta o Constituție Federală pentru Europa. Acest proiect se bazează ăe Constituția americană din 1789, întărită de elemente din Constituția elvețiană și adaptate Europei de azi. Articolul Nr. 21 este dedicat preambulului și Articolului I al Constituției.

Nr. 22 – Klinkers & Tombeur, March 2013

În Articolul 22 Klinkers și Tombeur se ocupă de Legislatura Federației Europene. După părerea lor, acest lucru ar trebui să reflecte atât conținutul, cât și structura Articolului I al Constituției Americane, deși adaptată la propriile lor intuiții. Acestea se referă în primul rând la alegerea membrilor Camerei reprezentând Cetățenii și numirea membrilor celeilalte Camere, Senatul, care reprezintă Statele. Articolul I american este destul de elaborat; conține nu mai puțin de 10 secțiuni, fiecare împărțită pe mai multe clauze. Cu scopul de a îmbunătăți acea structură Klinkers și Tombeur au împărțit Articolul I american în 2 articole: Articolul II și Articolul III. Ei oferă explicații generale, precum și explicații pentru fiecare secțiune sau clauză.