Nr. 3 – Klinkers, August 2012

În Lucrarea Nr. 3 Klinkers citează un pasaj din Lucrările Federaliste Americane, un text care indică în mod clar cât de personal au luat autorii faimoaselor lucrări propunerea unei Constituții Federale în 1787-1788, adresându-se cetățenilor Americii pentru a îi convinge în legătură cu utilitatea și nevoia de a opta pentru o formă de organizare federală. Acesta este un semnal către Tombeur să își organizeze gândurile și ideile despre o Europă Federală, nu ca o tehnică de consilieri de organizare, ci, în primul rând din dorința de a oferi oamenilor ceea ce merită.

Mai există încă ceva ce ar trebui să luam în considerare atunci când comparăm lucrările noastre cu cele americane. Cei 3 autori americani și-au publicat articolele în ziarele din New York, adresându-se în mod direct cititorilor - de multe ori cu fermitate, alteori cerând sau chiar rugând. Unul dintre cele mai izbitoare pasaje se află în Articolul nr. 14, scris de James Madison. Permiteți-mi să îl citez în întregime:
"Vă voi prezenta, tovarășii mei cetățeni, aceste considerente, cu deplină încredere că înțelepciunea care a marcat atât de des deciziile voastre, va analiza cauzele și efectele acestora; nu veți avea niciodată parte de dificultăți, oricât de formidabil în aparență sau oricât de distinsă eroarea pe care acestea au fost fondate ar putea fi, cu scopul de a vă conduce pe scena sumbră și periculoasă ce pledează pentru dezbinare. Nu plecați urechea la vocea falsă ce vă spune că oamenii Americii, uniți așa cum sunt de atâtea corzi de afecțiune, nu mai pot locui împreună ca membri ai aceleiași familii; nu mai pot continua să fie gardienii reciproci ai fericirii lor; nu mai pot fi cetățenii unei mari, respectabile și înfloritoare case. Nu plecați urechea la vocea care vă spune că forma de guvernare recomandată pentru adoptare este o noutate în lumea politică; că nu a fost menționată nici în teoriile celor mai sălbatice proiectoare; că încearcă ceea ce este imposibil de realizat. Nu, poporul meu, nu asculta acest limbaj nesfânt. Treci peste otrava pe care o transmit; sângele înrudit ce curge prin venele cetățenilor americani, sângele amestecat pe care l-au vărsat în apărarea drepturilor lor sacre, a consacrării Uniunii lor și a stârnirii urii la idea de a deveni străini, rivali, dușmani. Și dacă ciudățeniile trebuiesc evitate, crede-mă, cea mai alarmantă dintre ciudățenii, cel mai sălbatic dintre toate proiectele, cel cu cele mai multe efecte, este acela de a ne împărți pe bucăți cu scopul de a ne păstra libertatea și de a promova fericirea noastră”.

Aceste cuvinte ce datează din 1787 par a fi aplicabile pe deplin și în situația Uniunii Europene a anului 2012. Luând în considerare situația Americii în acele momente, această formulă de adresare în mod direct către populație, prin intermediul ziarelor a fost o alegere evidentă. În 2012 noi avem posibilitatea de a folosi mijloacele sociale pentru a face cunoscute ideile noastre.

Analizând, crearea Europei Federale este mult mai grea. De vreme ce mereu facem referire la cele mai bune practici din trecut în încercarea noastră de a crea o Europă Federală, acesta este momentul să îi menționăm pe Altiero Spinelli și pe Ernesto Rossi. Spinmelli este considerat părintele fondator al federalismului european. În 1941, împreună cu Rossi, în timp ce fusese închis de Mussolini pe insula Ventotene, acesta a scris celebrul Manifest Ventotene. Acesta este, exact ca și textul lui Madison, un concept federal pasionat ce este continuat și elaborat de Grupul Spinelli după cel de-al II-lea Război Mondial. Pentru a citi textul integral al Manifestului (în diferite limbi) fac referire la www.altierospinelli.org/manifesto/manifesto_it.html.

Pentru o cronologie instructivă a istoriei federale europene de la Manifestul Ventotene, puteți accesa o publicație a Uniunii Federaliștilor Europeni: www.federalists.eu/timeline.