Federal Constitution for a European Federation

Extras din Articolele 21-24. Mai 2013
PREAMBUL
Noi, cetățeni ai Austriei, Belgiei, Ciprului. Germaniei, Estoniei, Finlandei, Franței, Greciei, Irlandei, Luxemburgului, Maltei, Olandei, Portugaliei, Sloveniei, Slovaciei și Spaniei întocmim această Constituție pentru toate țările din Zona Euro și mai ales pentru fiecare țară ce va intra în Zona Euro, cu scopul de a forma o Federație ce garantează libertate, siguranță, fericire, dreptate, apărare a Federației împotriva dușmanilor, dezvoltarea durabilă a mediului, precum și acceptarea și tolerarea diversității dintre culturi, convingeri, moduri de viață și limbi ale celor care locuiesc și vor locui pe teritoriul ce aparțin competenței juridice a Federației.
Articolul I – Federația și proiectul de lege al drepturilor

  1. Federația Europeană este formată de cetățenii și de statele care fac parte din Federație.
  2. Puterea nedelegată Federației Europene de către Constituție, nici interzisă statelor de către Constituție, este rezervată cetățenilor sau statelor respective.
  3. Federația Europeană sustine drepturile, libertățile și principiile așa cum sunt scrise în Cartea Fundamentală a Drepturilor Uniunii Europene, excluzând principiul subsidiarității, asa cum este menționat în Preambulul acestui act constitutiv. Federația Europeană aderă la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.

Articolul II – Organizarea Legislaturii
Secțiunea 1 – Instalarea Congresului European

  1. Legislatura Federației Europene rămâne aceeași ca a Congresului European. Se compune din 2 Camere: Camera Cetățenilor și Camera Statelor, sub numele de Senat.
  2. Congresul European și cele 2 Camere ale sale își au sediul la Bruxelles.

Secțiunea 2 – Camera Cetățenilor

  1. Camera Cetățenilor este alcătuită din reprezentanții Cetățenilor Europei Federale. Fiecare membru al Camerei deține un vot. Membrii acestei Camere sunt aleși pentru un mandat de 6 ani de Cetățenii Federației care au dreptul la vot, voturi ce sunt unite într-o circumscripție electorală.  Alegerea membrilor Camerei Cetățenilor are loc de fiecare dată în luna mai și pentru prima dată în anul 20XX. Ei își ocupă locurile cel târziu la data de 1 iunie, în anul alegerilor. Membrii demisionează în cea de-a treia zi a lunii mai din ultimul an al mandatului lor. Aceștia pot fi aleși de 2 ori la rând.
  2. Eligibile sunt persoanele care au atins vârsta de 30 ani și sunt înregistrați ca Cetățeni în statul membru al Federației de cel puțin 7 ani.
  3. Membrii Camerei Cetățenilor au mandate individuale. Aceștia îsi îndeplinesc mandatul fără instrucțiuni, în interesul Federației. Acest mandat este incompatibil cu oricare altă funcție publică.
  4. Au drept la vot în aceste alegeri toți cei care au împlinit vârsta de 18 ani și sunt înregistrați drept cetățeni într-un stat al Federației, indiferent de cât timp sunt înregistrați.
  5. Camera Cetățenilor își alege președintele, cu dreptul de a vota și de a își numi propriul lui personal.

Secțiunea 3 – Camera Statelor sau Senatul

  1. Senatul este alcătuit din 8 reprezentanți pe Stat. Fiecare Senator deține un vot. Senatorii sunt aleși pentru un mandat de 6 ani, conform legislaturii statelor, cu condiția ca după 3 ani jumătate din Senatori să demisioneze. Prima întâlnire a întregului Senat are loc în primele 5 luni ale anului 20XX. Cele 3 întâlniri anuale pentru înlocuirea a jumătate dintre Senatori au loc în primele 5 luni ale acelui an. Senatorii își încep mandatul cel târziu la 1 iunie din anul întâlniri lor. Aceștia demisionează în după-amiza celei de-a treia zi a lunii mai din anul final al mandatului lor. Senatorii care demisionează pot fi realeși imediat pentru încă un mandat de 3 ani. Fiecare senator are un vot. Regulamentul Procedurilor Senatului reglementează felul în care trebuie să demisioneze jumătate din Senat.
  2. Eligibili ca senatori sunt aceia care au împlinit vârsta de 30 ani și care au fost înregistrați pe o perioadă de cel puțin 7 ani ca Cetățeni ai unui stat membru al Federației Europene
  3. Senatorii au un mandat individual. Ei îl îndeplinesc fără instrucțiuni, în interesul general al Federației. Acest mandat este incompatibil cu oricare altă funcție publică.
  4. Vice-președintele Federației Europene moderează Senatul. El nu are dreptul de a vota decât dacă voturile sunt divizate în mod egal.
  5. Senatul alege un lider pro tempore care, în lipsa vice-președintelui sau când acesta este președinte interimar, conduce ședințele Senatului. Senatul își numește propriul său personal.
  6. Senatul deține competența executivă de a prezida asupra acuzărilor. În cazul în care Președintele, Vice-președintele sau un membru al Congresului este acuzat, senatul va fi condus de către Președintele Curții Supreme de la Curtea de Justiție. În cazul în care un membru al Curții este acuzat, președintele va prezida Senatul. Nimeni nu va fi acuzat fără voturile a 2 treimi din membrii prezenți.
  7. Condamnarea în cazul acuzării nu trebuie să reprezinte mai mult decât îndepărtarea din funcție și interdicția de a mai ocupa orice birou de onoare, încredere sau funcție remunerată în cadrul Europei Federale. Condamnatul trebuie, cu toate acestea, să fie răspunzătpr în fața justiției și pedepsit conform legii.

Secțiunea 4 – Congresul European

  1. Timpul, locul și felul în care sunt aleși membrii Camerei Cetățenilor și în care sunt delegați membrii Senatului sunt decise de către Congresul European.
  2. Congresul European se reunește cel puțin o dată pe an. Această ședință începe în cea de-a treia zi a lunii ianuarie, dacă Congresul nu decide o zi diferită prin lege.
  3. Congresul European stabilește Regulamentul Procedurilor privind modul său de operare.

Secțiunea 5 – Regulamentul Procedurilor pentru ambele Camere

  1. Fiecare Cameră stabilește un Regulament al Procedurilor. Reglementările acestora vizează aspecte precum ce probleme necesită cvorum, cum poate fi prezența membrilor impusă, ce sancțiuni trebuiesc aplicate în cazul absenței structurale, ce drepturi are președintele pentru a restabili ordinea și modul în care procedurile întâlnirilor și voturilor sunt consemnate.
  2. Regulamentul Procedurilor reglementează și pedepsirea membrilor Camerei în cazul comportamentului neadecvat, incluzând dreptul Camerei de a exclude membrul, în regim permanent, prin votul a 2/3 din majoritate.
  3. Pe parcursul ședințelor Congresului European nicio Cameră nu poate amâna o ședință mai mult de 3 zile fără acordul celeilalte Camere și nici nu îi poate muta sediul în afara Bruxelles-ului.

Secțiunea 6 – Compensarea și imunitatea membrilor Congresului

  1. Membrii ambelor Camere primesc o remunerație pentru munca lor, determinată de lege și plătită lunar de către Trezoreria Federației Europene. Pe lângă aceasta, ei primesc o compensare pentru călătorii și taxe de acomodare în concordanță cu cheltuielile reale efectuate și limitate de călătoriile și activitățile justificare de ocupația lor.

Articolul III – Puterile ramurii legislative
Secțiunea 1 – Procedura creerii legilor

  1. Camera Cetățenilor are puterea de a iniția legi fiscale pentru Federația Europeană. Senatul are puterea – așa cum este și în cazul altor legi inițiate de Camera Cetățenilor – de a propune amendamente cu scopul de a ajusta legile fiscale federale.
  2. Ambele Camere au dreptul de a iniția legi. Fiecare proiect de lege al unei Camere va fi prezentat Președintelui Federației Europene. Dacă el/ea aprobă proiectul, el/ea îl va semna și îl va trimite celeilalte Camere. Dacă președintele nu aprobă proiectul  el/ea îl va returna, cu obiecțiile lui/ei, Camerei care l-a inițiat. Camera respectivă ia la cunoștință obiecțiile prezidențiale și trece la reconsiderarea proiectului. Dacă, în urma reconsiderării, 2/3 din Cameră sunt de acord să îl trimită mai departe, acesta va fi trimis, împreună cu obiecțiile prezidențiale, celeilalte Camere. Dacă cealaltă Cameră îl aprobă cu o majoritate de 2/3, devine lege. Dacă un proiect nu este returnat de către președinte în termenul a 10 zile lucrătoare de la data la care i-a fost prezentat, acesta devine lege ca și cum ar fi fost semnat, cu excepția cazului în care Congresul, prin suspendarea activităților sale, previne returnarea acestuia în afara termenului de 10 zile. În acest caz nu va deveni lege.
  3. Orice ordin, rezoluție sau vot, altul decât un proiect de lege, necesitând acceptul ambelor Camere – exceptând deciziile cu privire la amânare – sunt prezentate președintelui și trebuie aprobate de acesta înainte de a căpăta efect legal. Dacă președintele nu este de acord, acestea vor avea totuși efect legal dacă 2/3 din ambele Camere aprobă.

Secțiunea 2 – Puteri esențiale ale Camerelor Congresului European
Congresul European are dreptul să:

  1. Impună și să colecteze taxe, impozite și accize pentru a plăti datorii ale Federației Europene și pentru a contribui la cheltuielile necesitate pentru a putea garanta, așa cum e descris în Preambul, că care toate taxele, impozitele și accizele sunt uniforme în întreaga Federație;
  2. Să împrumute bani în numele Federației Europene;
  3. Să reglementeze comerțul între statele Federației și cu națiunile străine;
  4. Să reglementeze în întreaga Federație Europeană migrația uniformă și regulile de integrare, reguli ce vor fi co-menținute de state;
  5. Să reglementeze regulile uniforme în ceea ce privește falimentul în întreaga Federație Europeană;
  6. Să bată moneda federală, să stabilească valoarea acesteia și să fixeze standardul măsurilor și greutăților; să stabilească pedepse pentru contrafacerea securităților și a cursului valutar al Federației Europene;
  7. Să reglementeze și să impună regului pentru protejarea climatului și calității apei, solului și aerului;
  8. Să reglementeze producția și distribuția energiei;
  9. Să creeze reguli pentru prevenirea, promovarea și protecția sănătății publice, incluzând bolile profesionale și accidentele la locul de muncă;
  10. Să reglementeze orice fel de trafic și transport între statele Federației, incluzând infrastructura transnațională, facilitățile poștale, telecomunicațiile, precum și traficul electronic între administrațiile publice și între acestea și cetățeni, cuprinzând toate regulile necesare împotriva fraudei, falsului, furtului, deteriorării și distrugerii informațiilor poștale și electronice și a transportatorilor acestora.
  11. Să promoeze progresul descoperirilor științifice, inovațiilor economice, artei și sportului prin oferirea autorilor, inventatorilor și designerilor drepturile exclusive asupra creațiilor lor;
  12. Să stabilească instituțiile federale, subordonate Curții Supreme de Justiție;
  13. Să lupte împotriva și să pedepsească pirateria, infracțiunile împotriva dreptului internațional și drepturilor omului;
  14. Să declare război și să implementeze reguli privind captura pământului, apei sau aerului; pentru a mări și a suporta apărarea europeană (armată, flotă și forța aeriană); să asigure o armată care să execute legile Federației să suprime revoluțiile și să respingă invadatorii;
  15. Să implementeze toate legile necesare și adecvate pentru a duce la bun sfârșit executarea puterilor mai sus menționate și a tuturor puterilor conferite de Constituție Guvernului Federației Europene sau oricărui minister sau funcționar public.

Secțiunea 3 – Drepturile garantate ale indivizilor

  1. Imigrația cetățenilor, considerată a fi permisă de către state, nu este interzisă de Congresul European până în anul 20XX.
  2. Dreptul de habeas corpus nu este suspendat decât dacă se consideră necesar pentru siguranța publică, în caz de război sau invazie.
  3. Congresului European nu ii este permis să aprobe o lege retroactivă și nicio lege despre moartea civilă. De asemenea, nu ii este permis să aprobe o lege care afectează obligațiile contractuale sau verdictele judiciare ale oricărei Curți.

Secțiunea 4 – Restricții ale Federației Europene și ale Statelor Membre

  1. Nu vor fi percepute taxe, impozite sau accize pentru serviciile transnaționale si de bunuri între Statele Membre și Federație.
  2. Nu se va acorda prioritate niciunei reglementari a comerțului sau a taxelor în porturile maritime sau aeriene ale Statelor Federației; nici navele sau aeronavele legate de un stat sau, sau dintr-un stat, nu vor fi obligate să intre, plece sau să plătească taxe în alt stat.
  3. Niciunui stat nu ii este permis să aprobe o lege retroactivă și nici despre moartea civilă.  De asemenea, nu ii este permis să aprobe o lege care afectează obligațiile contractuale sau verdictele judiciare ale oricărei Curți.
  4. Niciun stat nu își va creea propria monedă și nici nu va emite acreditive.
  5. Fără acordul Congresului European, niciun stat nu va impune taxe, impozite sau accize pe importul sau exportul serviciilor sau bunurilor, cu excepția a ceea ce ar putea fi necesar pentru executarea controalelor de import și export. Randamentul net al taxelor, impozitelor sau accizelor, impuse de orice stat la import sau export, vor fi utilizate de Trezoreria Federației Europene; toate reflementările aferente vor fi revizuite și controlate de Congresul European.
  6. Fără acordul Congresului European, niciun stat nu va avea o armată, flotă sau forțe aeriene, niciun stat nu va intra în niciun acord sau pact cu un alt stat al Federației sau din afara acesteia și nici nu se va angrena într-un război, doar dacă este cu adevărat invadat sau dacă se confruntă cu o amenințare iminentă care nu permite întârzieri.

Secțiunea 5 – Restricții ale Federației Europene

  1. Nu pot fi retrași bani de la Trezorerie pentru altceva decât utilizarea acestora în conformitate cu dreptul federal; o declarație despre situația financiară a Federației Europene va fi publicată anual.
  2. Niciun titlu de generozitate nu va fi acordat de către Federația Europeană. Nicio persoană care posedă în cadrul Federației Europene un birou public sau administrativ nu va accepta fără acordul Congresului European vreun cadou, indemnizație, birou sau orice fel de cadou, de la niciun Rege, Prinț sau stat străin.

Articolul IV – Organizarea Ramurei Executive
Sectiunea 1 – Stabilirea birourilor Președintelui și Vice-președintelui

  1. Puterea executivă este legitimă Președintelui Federației Europene. El/ea deține un mandat de 4 ani, alături de vice-președinte care are, de asemenea, un mandat de 4 ani. Președintele și vice-președintele sunt aleși ca un duo de către Cetățenii Federației Europene, care are drept obiectiv o singură circumscripție electorală. Aceștia pot fi re-aleși – în mod imediat – pentru încă un mandat.
  2. Alegerile pentru Președenție și Vice-președenție în cadrul Federației Europene vor avea loc în a treia zi de vineri a lunii octombrie; prima alegere în anul 2016. Pentru a acoperi perioada dintre ratificarea Constituției Federației Europene și alegerea președintelui și a vice-președintelui, Congresul European numește un președinte interimar dintre membrii lui. Președintele interimar nu poate fi ales ca președinte, nici ca vice-președinte, la primele alegeri prezidențiale ale Federației Europene.
  3. Eligibilă pentru funcția de președinte sau vice-președinte este orice persoană care, la momentul candidaturii, a împlinit vârsta de 35 ani, are naționalitatea unuia dintre statele Federației și a fost inregistrat ca cetățean al unuia dintre statele acesteia de minimum 15 ani.
  4. Președintele primește un salariu pentru funcția lui, stabilit de Congresul European. Salariul nu trebuie mărit sau micșorat pe parcursul mandatului său și el/ea nu primesc nicio altă compensație în numele Federației Europene și nici în numele vreunui stat individual membru al Federației, nici din partea vreunei instituții publice din cadrul sau din exteriorul Federației, nici de la vreo instituție privată sau vreo persoană.
  5. Înainte ca președintele să intre în biroul său, acesta trebuie să facă un jurământ, în fața Șefului Curții Supreme de Justiție, în luna ianuarie în care începe mandatul lui, și anume: “Declar în mod solemn (afirm) că voi îndeplini cu credință funcția de Președinte al Federației Europene și că voi păstra, proteja și apăra, cât pot de bine, Constituția Federației Europene.

Secțiunea 2 – Eliberarea și sfârșitul mandatului de Președinte și Vice-președinte

  1. Președintele și vice-președintele vor fi revocați din funcție și condamnați pentru acuzațiile de trădare, corupție sau alte infracțiuni mari și contravenții. În cazul înlăturării președintelui din birou, în urma morții sau demisiei lui, vice-președintele va deveni președinte.
  2. Ori de câte ori va fi vacant postul de vice-președinte, președintele va desemna un vice-președinte care va putea ocupa postul în urma confirmării de către o majoritate a celor 2 Camere ale Congresului European.
  3. Ori de câte ori președintele transmite președintelui pro tempore al Senatului și președintelui Camerei Cetățenilor declarația sa scrisă că nu este în măsură să execute atribuțiile și sarcinile lui de birou, și până când acesta/aceasta transmite declarația sa scrisă în sens contrar, atribuțiile și obligațiile vor fi îndeplinite de către vice-președinte în calitate de președinte interimar.
  4. Ori de câte ori vice-președintele și o majoritate fie a principalilor ofițeri ale departamentelor executive, fie a altui organism precum Congresul pot, prin lege, să transmită președintelui interimar al Senatului și președintelui Camerei Cetățenilor declarația lor scrisă că președintele nu este capabil să execute puterile și datoriile ale biroului său, vice-președintele o să își asume autoritatea și sarcinile biroului în calitate de președinte.
  5. În consecință, când președintele transmite președintelui pro tempore al Senatului și președintelui Camerei Cetățenilor declarația sa scrisă că imposibilitatea de luare a deciziilor s-a sfârșit, acesta/aceasta trebuie să își încheie activitatea de președinte interimar. Dacă vice-președintele și o majoritate a principalilor ofițeri ai departamentelor executive sau a unui organism precum Congresul dispun prin lege că trebuie transmis cu 4 zile înainte președintelui interimar și președintelui Camerei Cetățenilor se va face o nouă declarație scrisă precum că președintele nu este în măsură să își execute sarcinile și activitățile. După aceasta, Congresul trebuie să decidă problema, în 48 de ore, dacă nu chiar în ședință. Dacă Congresul, în 21 zile de la primirea ultimei declarații scrise, sau dacă Congresul nu este în sesiune, în 21 zile de la data la care a fost rugat să se adune, determină prin majoritate 2/3 voturi ale ambelor Camere că președintele nu este capabil să își reia datoriile, vice-președintele trebuie să continue președenția interimară; altfel, președintele trebuie să își reia sarcinile.
  6. Mandatul președintelui și cel al vice-președintelui se vor încheia la prânz, pe data de 20 ianuarie din ultimul an al mandatului acestora.  Tot atunci va începe mandatul succesorilor lor.
  7. Dacă, la acel moment fixat al începutului mandatului președintelui, președintele ales a murit, vice-președintele ales va deveni președinte. Dacă președintele ales este incapabil să facă jurământul de la începutul mandatului sau dacă președintele ales a eșuat în a se califica, atunci, vice-președintele ales va fi președinte interimar până când președintele se va califica; iar Congresul va decide prin lege, în cazul în care nici președintele nici vice-președintele nu s-au calificat, cine va ocupa postul de președinte, sau modalitatea în care cel care va lua deciziile va fi ales, iar acea persoană va trebui să acționeze în conformitate până când președintele sau vice-președintele vor fi apți. Congresul va decide, prin lege, ce se întamplă în cazul în care oricare dintre persoanele dintre care acesta ar trebui, prin lege, să aleagă un președinte și în cazul în care oricare dintre persoanele din care trebuia să se aleagă un vice-președinte a murit, ori de câte ori cel oficial va cădea din sarcină.

Articolul V – Drepturi și sarcini ale președintelui
Secțiunea 1 – Drepturi prezidențiale

  1. Președintele este comandantul suprem al forțelor armate, agențiilor de securitate, armatei Federației Europene.
  2. El/ea numește miniștrii, ambasadorii, alți agenți, consulii și toți oficialii publici ai ramurii executive a Federației Europene a căror numire nu este reglementată altfel în această Constituție și ale căror birouri se bazează pe lege. El/ea demite din funcție toți oficialii publici ai Federației Europene după condamnarea de înaltă trădare, luare de mită sau alte infracțiuni mari și delicte.
  3. El/ea poate solicita avizul, în scris, al ofițerului principal al fiecărui departament executiv, cu privire la orice subiect relaționat cu sarcinile birourilor lor reprezentative.
  4. El/ea are dreptul de a grația infracțiunile împotriva Statelor Unite, cu excepția cazurilor de punere sub acuzare.
  5. El/ea are dreptul de a încheia tratate, la sfatul și cu sfatul și consimțământul Senatului, acordat de 2/3 din Senatorii prezenți.
  6. El/ea desemnează și numește judecătorii Curții Constituționale de Justiție și a instanțelor federale, cu sfatul și la sfatul și consimțământul Congresului European.
  7. El/ea organizează o dată pe an un referendum consultativ în rândul tuturor cetățenilor Europei Federae cu drept la vot în scopul de a obține opinia cetățenilor europeni cu privire la executarea politicilor din domeniile federale. Referendumul se execută sub supravegherea Agendei Digitale Europene.
  8. El/ea organizează un referendum deciziv în rândul cetățenilor Europei Federale cu drept de vot cu privire la întrebarea dacă Federația Europeană ar trebui sau nu să adere sau să pună bazele unei organizații internaționale cu putere de reglementare obligatorie, la sfatul Senatului cu privire la această problemă a aderării sau fondării.
  9. El/ea poate organiza un referendum în rândul cetățenilor Federației Europene cu drept de vot pe un proiect de lege care a întâmpinat aversiuni din partea Președintelui în conformitate cu Articolul III al acestei Constituții și cu privire la care Camerele Congresului nu au putut ajunge la un acord pe parcursul a 2 ani. Termenul de 2 ani incepe de la primul vot plen din Parlament care nu a inițiat proiectul de lege.

Secțiunea 2 – Sarcini prezidențiale

  1. Președintele oferă Congresului European, o dată pe an, informații despre Statul Federației și recomandă măsuri pe care le consideră necesare.
  2. Președintele poate, în cazuri extraordinare, să convoace cele 2 Camere ale Congresului European sau oricare dintre acestea, iar în cazul dezacordului cu privire la timpul de amânânare el/ea le poate suspenda atâta timp cât el/ea consideră necesar.
  3. Președintele întâmpină ambasadorii și alți reprezentanți străini.
  4. Președintele are grijă ca legile să fie executate cu rigoare.
  5. Președintele deleagă sarcinile tuturor oficialilor guvernamentali ai Federației Europene.

Articolul VI – Ramura judiciară
Secțiunea 1 – Organizare
Puterea judecătorească a Federației Europene aparține unei Curți Constituționale de Justiție. Congresul European poate decide să instaureze instanțe federale inferioare în state. Judecătorii Curții Constituționale de Justiție precum și cei ai instanțelor federale inferioare dețin departamentul lor atâta timp cât comportamentul lor este unul adecvat. Pentru serviciile lor, ei primesc un salariu care în timpul mandatului nu poate fi redus.
Secțiunea 2 – Drepturile Curții Federale

  1. Ramura judicară federală are dreptul să judece toate conflictele care decurg în această Constituție; cu privire la toate legile Federației Europene; în toate cazurile la care Federația Europeană ia parte; la controversele între 2 sau mai multe state, între un stat și cetățenii unui alt stat, între cetățenii mai multor state, între cetățenii aceluiași stat cu privire la terenuri dintr-un alt stat și între state sau cetățeni și state externe Federației și cetățenii acestora.
  2. Curtea Constituțională de Justiție are dreptul exclusiv în toate cazurile în care participă statele, miniștrii, ambasadorii și consulii. În toate celelalte cazuri, așa cum a fost menționat în clauza 1, Curtea Constituțională de Justiție este instanța de apel, dacă Congresul European nu decide altfel prin lege.
  3. Cu excepția cazurilor de punere sub acuzare, procesul infracțiunilor, așa cum e stabilit prin lege, va fi facut de juriu. Aceste procese vor avea loc în statul în care a fost comisă infracțiunea. Dacă nu au fost comise în niciunul din statele Federației, procesul va avea loc în locul sau locurile stabilite prin lege de către Congresul European.

Secțiunea 3 – Înalta Trădare

  1. Înalta trădare a Federației Europene constă doar în declanșarea războiului împotriva Federației sau trecerea de partea adversarilor prin oferirea ajutorului și sprijinului. Nicio persoană nu va fi condamnată pentru înalta trădare fără mărturia a cel puțin 2 martori ai infracțiunii sau fără confesiunea în ședință publică.
  2. Congresul European are dreptul să declare pedeapsa pentru înalta trădare, dar, un verdict de înaltă trădare, nu va conduce în niciun caz la privarea drepturilor civile și de proprietate.

Articolul VII – Cetățenii, statele și Federația
Secțiunea 1 – Cetățenii

  1. Cetățenii fiecărui stat al Federației Europene posedă și cetățenia Federației Europene cu toate drepturile politice și celelalte drepturi asociate. Cetățenii unui stat membru sunt, de asemenea, îndreptățiți la toate drepturile și favorurile Cetățenilor din oricare stat membru al Federației.
  2. Un minimum de 300 000 Cetățeni ai Federației Europene este necesar pentru a prezenta un proiect Congresului European. Acest proiect descrie doar schița obiectivelor sau este un proiect de lege. Aceasta va fi depusă ca o inițiativă a poporului la Registrul Camerei Cetățenilor. Congresul și președintele decid cu privire la caracterul receptiv al inițiativei poporului. Camera Cetățenilor se ocupă de inițiativă conform procedurilor legale. Ambele Camere ale Congresului iau decizia finală cu privire la această propunere în termen de 2 ani de la înregistrare. În cazul în care o Cameră acceptă proiectul de lege, în timp ce cealaltă Cameră îl respinge sau nu ia o decizie în perioada stabilită, președintele prezintă proiectul de lege acceptat cu sfaturile fiecărei camere în ceea ce privește inițiativa poporului Federației și legislaturile statelor. Dacă proiectul prezentat este acceptat prin majoritate simplă, de către cetățeni și de către state, acesta va deveni lege federală. Dacă nu există majoritate, atunci inițiativa va fi respinsă. Dacă niciuna din Camere nu va lua o decizie în perioada stabilită, președintele va prezenta inițiativa poporului în fața cetățenilor Federației. Aceștia decid prin majoritate simplă dacă inițiativa va fi sau nu susținută. În cazul în care va fi, aceasta va fi trimisă din nou către Parlament. Acesta va lua o decizie finală ce va fi supravegheată de către Președinte. Congresul stabilește prin lege procedura ce are loc într-o astfel de situație, fără să se angajeze în condiții esențiale.
  3. O persoană condamnată în orice stat al Federației pentru înaltă trădare, crimă sau alte infracțiuni, care fuge de justiție și este gasit într-un stat membru diferit, va fi, la cererea autorităților executive ale statului din care a evadat, predată acelui stat.
  4. Sclavia sau orice formă de înrobire obliatorie, cu excepția cazurilor de pedeapsă pentru o infracțiune pentru care persoana a fost condamnată în mod legal, va fi exclusă din Federația Europeană sau din orice teritoriu aflat sub jurisdicție federală.

Secțiunea 2 – Statele

  1. Fidelitatea deplină și încrederea vor fi prezentate în fiecare stat în actele publice, registre și acțiunile juridice ale tuturor statelor. Congresul poate prescrie prin lege generală modul în care astfel de acte, înregistrări și vor fi dovedite și efectele acestora.
  2. Statele Federației Europene au dreptul exclusiv de a reglementa problemele legate de cetățenie. Cetățenia unui stat este validă în oricare alt stat al Federației.
  3. Statele pot adera la Federația Europeană cu acordul unei majorități de 2/3 a cetățenilor statului care aderă, o majoritate de 2/3a ramurii legislative a statelor care aderă, o majoritate de 2/3 a cetățenilor Federației și o majoriate de 2/3 a fiecărei Camere a Congresului European, în această ordine. Federația Europeană ia la cunoștință acest lucru și acționează în consecință.
  4. Statele care aderă la Federația Europeană după ce Constituția intră în vigoare își păstrează datoriile și sunt obligate să treacă la legile Federației din momentul aderării.
  5. Orice modificare a numărului de state ale Federației Europene va fi supusă acordului unei majorități de 2/3 din ramura legislativă a tuturor statelor și a unei majorități de 2/3 din fiecare Cameră a Congresului European, în această ordine.

Secțiunea 3 – Federația

  1. Federația Europeană va garanta o democrație reprezentativă pentru fiecare stat membru și îi va proteja împotriva unei invazii și, la cererea ramurii legislative sau a celei executive în caz că cea legislativă nu se poate convoca, împotriva violenței interne.
  2. Federația Europeană nu va interfera cu organizația internă a statelor ei.
  3. Congresul European are dreptul de a avea la dispoziție și de a face toate reglementările necesare cu privire la teritoriul sau a altor bunuri aparținând Federației Europene.

Articolul VIII – Modificarea Constituției
Congresul European este autorizat să propună modificări ale Constituției, de fiecare dată, o majoritate de 2/3 a ambelor Camere ale Parlamentului este necesară. Dacă ramurile legislative a 2/3 dintre state consideră necesar Congresul va organiza o Convenție cu atribuirea de propuneri pentru modificarea Constituției. În ambele cazuri, modificările vor fi o parte valabilă a Constituției după ratificarea de către ¾ din cetățenii Federației Europene, ¾ din ramurile legislative ale statelor și ¾ din fiecare Cameră a Parlamentului European, în această ordine.
Articolul IX – Devotamentul Federal

  1. Această Constituție și legile Federației Europene, care vor fi în conexiune cu Constituția și cu toate tratatele care au fost sau vor fi introduse sub autoritatea Federației Europene, constituie legea supremă a Federației. Judecătorii din fiecare stat vor fi, în acest fel, obligați să le respecte, fără a se ține cont de legile oricărui alt stat.
  2. Membrii Congresului European, membrii ramurilor legislative ale statelor și toți reprezentanții juridici și executivi, ai Congresului European și ai statelor, vor fi legate de un jurămant sau declarație să susțină această Constituție. Dar, niciun test religios nu va fi vreodată necesar  pentru acceptarea în orice departament din cadrul Federației Europene.

Articolul X – Măsuri tranzitorii și ratificarea Constituției

  1. Toate datoriile și toate angajamentele contractate de state, înaintea ratificării prezentei constituții vor rămâne valide în cadrul Federației Europene.
  2. Ratificarea de către o majoritate simplă a Cetățenilor din 9 state ale Zonei Euro va fi suficientă pentru ca această Constituție a Federației Europene să intre în vigoare.